joi, 11 iunie 2009
Constat că din ce în ce mai mulţi tineri, printre care mă regăsesc, nu mai au ca reper o scară a valorilor. Se pare că aceasta c căzut pe undeva şi a rămas la orizontală, odată cu '89. Ipocrizia şi snobismul holcăie pe străzi, pute a parfumuri fine şi haine de firmă. De fapt se manifestă prin minciună, machiavelism, necunoaştere de sine, îngâmfare, perfidie, duplicitate etc. Zilnic, copii care plâng şi se trântesc de trotuar că vor şi ei mobil sau tricou Lacoste, doar pentru că aşa are cutărescu. Finalitatea nu este abordată absolut deloc, ce să mai vorbim de înţelepciune, răbdare sau profunzime. Ne place să ne lăudăm cu ceasuri cât mai mari, purtate astfel încât să nu poată să fie ignorate şi nu uităm să specificăm preţul. Dacă s-ar putea, am fi în stare să lăsăm eticheta cu preţul şi marca pe obiect, dar nu dă bine la imagine la şcoală/serviciu etc. Riscul ca lumea să creadă că e un "no-name" este prea mare. Trebuie neapărat să specificăm că a costat câteva milioane în plus faţă de preţul real. Dacă îl cumperi din altă parte la un preţ mai mic eşti lake, că n-ai bani. Aaaaa... era să uit. Şi o să mori primul că eşti sărac. Deci fără snobism şi ipocrizie nu se mai poate domne. Îi găsim pe lupii moralişti pe toate drumurile dând sfaturi avizate, înţelepte, vorbind detaşat ca şi când ar fi deţinătorii acestei bijuterii rare care este adevărul absolut, dar pe care îl ignoră majoritatea. Însă, din sentimentul de comoditate care ne domină vieţile grase şi obosite, uită imediat ce au zis şi ... fac exact opusul. Ia uite ce ceas am eu.
2 comentarii:
Uite ca te regasesti si tu printre ei si dai de-astea din tine (iar nu citesti cu atentie ce scrii :). Sau te regasesti subtil, ca o umbra dupa colt, gata sa te iei de vreun trecator cu Lacoste si ceas de firma...
Nici sa nu te vad !
Catalin
Inainte sa scriu articolul, m-am intalnit cu un prieten care nu are banii necesari pentru a fi, hai sa nu spun opulent ca e prea dur, de moda sa zic asa. Totusi nu ezita sa-si cumpere niste haine foarte scumpe pe care le poarta mereu. Mi se pare lipsa de discernamant si mare prostie, motiv pentru care m-am indignat. Nu zice nimeni sa nu-ti iei o haina de la nu stiu ce firma, insa daca iti permiti. Cand castigi 10 milioane pe luna si-ti iei blugi de 7 milioane doar ca scrie armani pe ei si sunt made in turkey... La fel si cu ceasurile. Si toate astea schimba atitudinea unui om fara educatie, care nu are coloana vertebrala si nu-si cunoaste locul, vrea sa fie ceea ce nu este si probabil nu va fi. In momentul ala devine patetic, nu doar penibil. Despre asta vorbesc. In cazul meu, snobismul este mai mult in interior. La fel si ipocrizia. Le manifest fata de mine insumi, in momentele de "dialog cu mine insumi". Asa ma regasesc si eu.
Trimiteți un comentariu